Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

DE CE URÂM FEMEILE? Cu văl, fără văl

Data publicarii: 10.02.2011 00:21:00

 

Firea omenească este complicată şi paradoxală. Mentalitatea unei societăţi sau chiar a unei civilizaţii se constituie din elemente aproape insondabile, pe care suntem tentaţi să le ignorăm. Civilizaţia islamică, de pildă, impune ca femeia să poarte văl, iar noi condamnăm aceasta ca pe o mare încălcare a drepturilor femeii. Atitudinea este, fără îndoială, justă, dar ea face abstracţie de coordonatele unei civilizaţii foarte vechi care, la un moment dat, a deţinut supremaţia şi chiar a fost determinantă pentru alte culturi. Spania, de pildă, a fost cucerită şi civilizată de maurii din nord-vestul Africii, în anul 711, şi a fost ţinută sub dominaţie peste 100 de ani. Cultura spaniolă ar fi de neconceput astăzi fără influenţele majore exercitate de civilizaţia arabă, proaspăt islamizată. Marea moschee din Cordoba, de pildă, transformată de Carol Quintul în catedrală, sau castelul Alhambra, fosta reşedinţă a regilor mauri din Granada, sunt capodopere ale arhitecturii musulmane, modele culturale pe care civilizaţia europeană le-a asimilat.
Avem deci, tendinţa de a considera primitiv ceea ce nu este conform cu gândirea noastră. Care gândire este, la rândul ei, rezultatul unui anume tip de civilizaţie. De aceea, problema vălului care acoperă chipul femeilor musulmane este şi nu este o dovadă a discriminării sexuale. Este, cu siguranţă, în contextul unei civilizaţii de tip european, în care femeia a devenit total independentă şi umblă din ce în ce mai dezbrăcată. Nu este, în contextul culturii şi civilizaţiei arabe, în care femeia trebuie protejată de privirile scormonitoare ale bărbaţilor ahtiaţi de sex. Vălul are, deci, în primul rând, un rol protectiv. Iar faptul că o femeie nu-şi poate expune în nici un fel farmecele personale este frustrant nu atât pentru ea, cât pentru bărbat. Şi nu atât pentru un bărbat musulman, cât pentru un bărbat european.
Aici ar trebui subliniat următorul aspect: comportamentul sexual al arabilor este diferit şi mult mai “perfecţionat” decât al europenilor. Ei au un cult al iubirii carnale, sunt maeştri ai detaliilor de atmosferă şi sunt foarte responsabili de reuşita unei nopţi de dragoste (sau, cum am zice noi, a unei partide de sex). “O mie şi una de nopţi” oferă dovezi concludente şi nenumărate despre rafinamentul sexual al arabilor şi importanţa pe care ei o acordă jocurilor erotice.
Problema spinoasă a vălului musulman trebuie privită şi în acest context, care implică o veritabilă ruletă rusească. Adică bărbatul musulman e obligat, practic, să recompună portretul şi anatomia-robot ale unei femei pornind de la puţinele elemente vizibile: ochii şi “husa” care acoperă trupul. Evident, se poate înşela, dar asta este problema lui, care ţine de lipsa de imaginaţie sau de intuiţie. Şi, la urma urmelor, dacă se înşală, îşi mai ia o nevastă, şi încă una, cât îl ţin banii şi puterile firii.
Toate acestea nu constituie o pledoarie pentru promovarea vălului la români, ci doar o abordare mai nuanţată a unui fenomen care ţine mai degrabă de cazuistica misterului decât de discriminarea sexuală.
Un lucru este, fără îndoiala, judicios în toată această poveste: numai acolo unde femeia poartă văl, te roade dorinţa de a-i citi chipul.

(Din volumul "DE CE URÂM FEMEILE?", în curs de apariţie)

 

Afisari: 1758
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: ioana... (Feb, Thu 10, 2011 / 02:38)
"cazuistica misterului"?...:)...

domnule Miron Manega, va citesc si am in fata ochilor un copil pasionat de fluturi...dar nu de orice fluture, ci doar de *fluturii* lui...poate de aceea tot incearca sa-i inchida ... intr-un insectar...


"Un lucru este, fără îndoiala, judicios în toată această poveste: numai acolo unde femeia poartă văl, te roade dorinţa de a-i citi chipul."


vălul cui?
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter