Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

DE CE URÂM FEMEILE? Gospodină în casă, curvă în pat şi doamnă pe stradă

Data publicarii: 30.07.2010 20:31:00

Aceste condiţii de bază ale nevestei ideale constituie, se pare, un deziderat de import. Societatea românească, excesiv patriarhală, nu a permis niciodată o emancipare reală a femeii. Şi nici nu a fost cineva care să o revendice. Bărbaţii s-au mulţumit cu ideea că locul femeii este la cratiţă, acestea au acceptat fără proteste statutul, dar au pretins necondiţionat fidelitatea conjugală a bărbatului.
Aparent opresivă, exilarea femeii în bucătărie a scăpat-o pe aceasta de grija propriei persoane. I-a legitimat dreptul la neglijenţă, eliberînd-o de stresul competiţiei cu alte femei. Căci femeile nemăritate sau divorţate sunt în permanentă căutare de partener. Or, pentru asta, trebuie să aibă grijă de propria imagine. Bărbatul este, evident, receptiv la mesajele erotice emise de femeia liberă şi cade în capcană. Dacă e deştept, controlează totul ca pe o aventură. Dacă nu, nu. Femeia nu se mulţumeşte însă cu aventura, vrea exclusivitate. Apare, astfel, cercul vicios din care, până acum, n-a ieşit nimeni: soţiile vor să fie iubite, iubitele vor să fie soţii... Şi tot aşa, la nesfârşit.
Dar să ne întoarcem la trialogul nevestei ideale: Gospodină-n casă, curvă în pat şi doamnă pe stradă...
Devenind nevastă, femeia româncă se dedică bucătăriei, curăţeniei în casă, gospodăriei în general. Plus îngrijirea copiilor. Prima condiţie a fost, deci, îndeplinită. Implicarea exagerată, în această latură a căsniciei, nu mai lasă timp şi energie pentru celelalte. Tânăra nevastă începe să-şi neglijeze propriul corp, vestimentaţia şi tot ce ţine de imagine, oferind bărbatului spectacolul unei intimităţi care inspiră la... somn.
Din acest moment, ea devine cel mai redutabil apărător al valorilor patriarhale şi al căsătoriei ca instituţie. Femeile frumoase şi atrăgătoare din jurul soţului (şi, în general, din întregul univers) devin automat carieriste, curve, spărgătoare de case etc. Incapabilă să mai suporte competiţia, femeia face uz de prerogativele de nevastă. Bărbatul român, în ipostaza de soţ, este şi el vinovat (dacă nu primul vinovat) de această situaţie, pentru că este tributar aceleiaşi mentalităţi. Dacă soţia lui, luată cu acte, ar da semne, în intimate, de inteţia vreunei fantezii erotice, ar deveni imediat suspicios: nu cumva nevastă sa este cam curvă? Sau: de unde ştie ea chestia aia? Cine i-a băgat în cap? Nu cumva...? Şi aşa mai departe. Aşa că, pentru liniştea propriei conştiinţe, fiecare se complace într-un dolce farniente al compromisului fără ieşire: ea îi respectă (sau se face că) prerogativele de bărbat în casă, îi găteşte, îi spală, îngrijeşte copiii şi se îngraşă fără frontiere. Din când în când, dacă i se iveşte ocazia, îl mai înşală. Dar numai aşa, grăbit şi accidental, ca să nu i se întâmple, doamne fereşte, vreun pocinog de pasiune...
El, bărbatul în casă, acceptă situaţia, pentru că e scutit de pretenţii de performanţă din partea soţiei. Şi nici nu e obligat să-şi facă zilnic (mă rog, seara) datoria de soţ. În paralel, are o viaţă extraconjugală activă, căci oferta este tentantă, agresivă şi, mai ales, multă. Batalioanele de viitoare neveste asediază tot ce le stă în cale... Ziceam că dezideratul fundamental al nevestei ideale ar fi de import. Căci e prea mult şi prea complicat pentru o româncă să fie şi gospodină în casă, şi desfrânată în pat şi doamnă pe stradă. Prea multe responsabilităţi deodată! Filmele şi televiziunea au creat însă un început de emancipare în acest sens, femeile superbe etalate în aceste producţiii trezind şi în femeile noastre responsabilităţi complexe şi dorinţa de competiţie. Dar suntem încă la început, aşa că nu trebuie să ne supărăm prea tare dacă lucrurile sunt înţelese greşit şi dăm de câte o nevastă gospodină în pat, doamnă în bucătărie şi desfrânată pe stradă. Cu timpul, situaţia se va redresa.
 

(Din volumul "DE CE URÂM FEMEILE?", în curs de apariţie)

Afisari: 8771
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: laurentiu pupaza (Mar, Mon 16, 2015 / 07:27)
doresc o colaborare
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter