Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

DE CE URÂM FEMEILE? Honolulu şi Kamceatka

Data publicarii: 02.10.2010 10:29:00

La prima vedere nu există nicio legatură între educaţia sexuală şi geografie, de pildă. Ei bine, există, în masura în care cultura generală are şi ea rolul ei în relaţia de cuplu şi chiar şi în cea strict sexuală. Căci orice relaţie de acest gen presupune preludiu şi postludiu. Cunoştintele generale ajută comunicarea între parteneri şi, dacă aceasta nu există, se ajunge inevitabil la despărţire. Aspectul are importanţă, bineînţeles, în măsura în care durata relaţiei este în interesul ambilor parteneri, în care este nevoie şi de comunicare verbală. Şi, oricât de riscantă ar părea această afirmaţie, comunicarea, în speţă conversaţia, este o formă de ambalaj, în care ne prezentăm intenţiile şi dorinţele sau ne camuflăm obsesiile. Iar în zilele noastre ambalajul are un rol covârşitor. Exagerînd lucrurile, putem spune că până şi trupul femeii este un ambalaj. Şi anume ambalajul, mai mult sau mai puţin atrăgător, al sexului propriu-zis, la care tânjesc bărbaţii. Acesta, în general, nu este la vedere (decât în revistele de “specialitate”), iar ceea ce le diferenţiează pe femei este trupul, adică ambalajul, adică partea cea mai perisabilă a fiinţei umane. Ea găzduieşte, aşa cum am spus, sexul, ca organ component, minuscul sub raport cantitativ, ceea ce exprimă de la sine “risipa” pe care o face natura, în strategia ei de a-şi atinge scopul. Iar scopul este perpetuarea speciei. Numai că omul, spre deosebire de alte animale, nu se mulţumeşte să facă sex doar de dragul reproducerii, aşa cum nu se hrăneşte doar pentru a trăi. Altfel spus, omul mănâncă, nu se hrăneşte, şi face dragoste, nu sex. Şi dacă atât hrana, cât şi sexul au devenit practici umane perfecţionate, cu rafinamente de mare clasă, este normal ca aspecte precum conversaţia, aparent fără legatură cu fondul problemei, să aibă o importantăţă vitală în relaţiile sexuale. Căci, dacă o femeie pe care ai văzut-o pe stradă, superbă, ravisantă, trăsnet, beton etc. (femeia, nu strada) a reuşit să-ţi aprindă imaginaţia şi să-ţi răvăşească simţurile, ea devine brusc ceea ce era, de fapt, adică un ambalaj sclipitor, fără conţinut, în clipa în care spune, cu încântare, că florile pe care i le-ai oferit “e draguţe”.
Cam aceleaşi lucruri s-ar putea spune despre bărbaţi, cu unele nuanţări specifice, care ţin de orizontul de aşteptare al femeii (bicepşi, tricepşi, pectorali, fesieri etc.).
Conversaţia este, aşadar, vitală pentru reuşita unei partide sexuale. Ea uşurează ritualul împerecherii, completează postludiul şi atenuează, uneori, un orgasm ratat. Baza conversaţiei o constituie cultura generală. Iar în cultura generală geografia ocupă un loc important. E bine ca oamenii să cunoască geografie, căci nu se ştie când vor avea nevoie de ea. Altfel, se poate ajunge la situaţia burlescă din bancul cu rusoaica ignorantă care, pentru a fi în rândul lumii, o roagă pe prietena ei mai versată să-i dea câteva detalii tehnice despre sexul oral. Aceasta îi recomandă să exerseze pronunţia cuvântului HONOLULU. Numai că, deficitară la geografie, ca şi la sex oral, ajunsă în pat cu iubitul, rusoaica noastră se emoţionează şi înlocuieşte Honolulu cu… KAMCEATKA. Vă daţi seama ce-a ieşit!

(Din volumul "DE CE URÂM FEMEILE?", în curs de apariţie)
 

Afisari: 1667
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: ioana (Oct, Sat 02, 2010 / 18:16)
între cultura generală şi nevoia de dragoste, cuvintele fac sex...
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter