Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Despre femeia-ambalaj sau teoria ofertei iluzorii

Data publicarii: 10.06.2010 09:53:00

Într-o referire la opera pictorului flamand Peter Bruegel cel Bătrân, regretatul scriitor A. E. Baconski, mort la cutremurul din 1977, făcea o analogie uluitoare. Astfel, el compara pictura lui Bruegel cu văduva frumoasă dintr-una din povestirilor lui Boccaccio. Respectiva văduvă, asaltată până la hărţuire de avansurile unui curtezan bogat, dar indezirabil, ajunsese să trimită noaptea, în patul acestuia, o slujnică bătrână şi hidoasă. Sensul analogiei era următorul: opera lui Bruegel avea (are) ironia supremă de a se oferi iluzoriu privitorului grobian, infirm la solicitările frumosului, ignorant şi nepăsător la mesajul artistic, dar care poate încerca totuşi plăcerea epidermică a glumei îndoielnice, a unui prohab descheiat sau a cine ştie cărui detaliu amuzant. În acelaşi timp, oferă satisfacţii depline privitorului calificat, instruit, degustătorului rafinat de artă.
 

Cititorul de ziar are, în momentul anterior lecturii, o psihologie asemănătoare cu cea a copilului bolnav, care agreează sau respinge medicamentul binefăcător, în funcţie de culoarea sau gustul acestuia, nu pentru efectul său curativ sau profilactic. Medicamentele, se ştie, sunt în general amare sau greţoase. Dar dacă sunt introduse în capsule colorate sau dulci, copiii înghit capsulele şi, odată cu ele, medicamentul. „Capsula” unei ştiri se constituie din mai multe elemente: titlu, forma de redactare, aşezarea în pagină etc. Prelungind analogia, se poate spune despre un ziar că e imoral sau nociv atunci când a devenit o simplă capsulă goală sau, mai rău, o capsulă umplută cu otravă.
 

În accepţia strictă a unei posibile teorii a ambalajului (pe care încercăm să o sugerăm aici), chipul şi trupul femeii reprezintă, ele însele, componentele unui ambalaj complex, polivalent şi multifuncţional, constituindu se în cea mai fabulosă lecţie de advertising pe care ne-o dă natura. Este clar că trupul femeii, armonia liniilor şi a formelor, ascund (sau exprimă) un mesaj erotic, o trimitere subliminală spre triunghiul misterios al voluptăţii finale: sexul. Care, cantitativ, este insignifiant în economia ansamblului. Şi totuşi, câtă bogăţie estetică, ce belşug de forme, ce ambalaj sofisticat învăluie acest liman până mai ieri secret, aflat la intersecţia liniilor de forţă ale trupului, la capătul căutărilor, iscodirilor, explorărilor minţii şi privirii masculine.

Un specialist în marketing ar rezuma toate acestea la un concept vulgar care, în economia de piaţă, se numeşte aspect comercial. Puterea de sugestie a acestui ambalaj, concret şi inefabil în acelaşi timp, este atât de puternică încât, de a lungul timpurilor moderne, i s-a dedicat o adevărată industrie, inepuizabilă ca resurse şi extraordinar de prosperă: modelingul. Domeniul s-a prefecţionat (s-a „perversionat”, am putea spune) atât de mult, încât ambalajul a devenit suport al altor ambalaje - produsele vestimentare. Care, dincolo de aspectul lor strict utilitar, dezvăluie segmente, suprafeţe, porţiuni din ambalajul de dedesubt. Iar acesta, la rândul lui, exprimă acelaşi irezistibil mesaj sexual.
 

Toate cele trei domenii semnalate (operele de artă, ziarele şi corpul femeii) sunt exemple, mai mult sau mai puţin inspirate, ale aceleiaşi teorii a ambalajului, pe care am mai putea-o denumi, într o formă nuanţată, teoria ofertei iluzorii. Căci de multe ori, într-un ambalaj atrăgător (fie el tablou, ziar sau femeie), nu găsim ceea ce ni se induce că ar fi. Uneori nu găsim nimic. O femeie, de pildă, care este superbă şi atât (adică doar formă fără fond, cum ar zice Titu Maiorescu) nu e decât un ambalaj în stare pură.
 

Afisari: 1648
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: ioana (Jun, Thu 10, 2010 / 23:01)
Miron Manega, mereu am fost fascinata de nevoia lui/barbatului de a o privi pe ea/femeia...mai ales ca aici este vorba despre ochii unui rafinat estet...nu neglijez "accepţia strictă a unei posibile teorii a ambalajului (pe care încercăm să o sugerăm aici)", nu neglijez nici "plăcerea epidermică", ambele mentionate in text...si totusi, aici ochiul desfasoara femeia intr-un triunghi echilateral: o latura fiind forma, o alta latura fiind privirea masculinului ( o, ce dependenta de forme!) iar cea de-a treia erotismul...iar cele trei laturi (strict legate intre ele prin cauza si efect) definesc aici si femeia ambalaj dar si ochiul privitorului...bineinteles, urmeaza intrebarea de fond: unde e Inima? in centru, nu-i asa?...
Nume: Miron Manega (Jun, Thu 10, 2010 / 23:24)
Inima - indiferent a cui - este prin alte texte. Cel de fata e un text alopat. Si e o piesa dintr-un puzzle intitulat "DE CE URAM FEMEILE?". Cartea (caci despre o carte e vorba) va incerca, mai mult prin antifraza si oximoron, sa raspunda la intrebarea "DE CE IUBIM FEMEILE" ramasa... "neraspunsa" de Cartarescu...
Nume: ioana (Jun, Fri 11, 2010 / 00:05)
multumesc mult pentru raspuns!...sincer, tocmai ma pregateam sa scriu despre un zambet... menit sa redimensioneze triunghiul *certitudinea*... unde textele sunt forme, comentariile sunt ochiul privitorului iar erotismul, ce altceva decat un dialog sincer?... despre Inima fac o marturisire: am preferat ambiguitatea, desi...prima litera e o majuscula... un "puzzle intitulat "DE CE URAM FEMEILE?""? o idee grozava?...spor la scris!
Nume: ioana (Jun, Fri 11, 2010 / 00:44)
corectare: voiam sa spun ce idee grozava!... sincer!
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter