Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

EMINESCU versus HOLLYWOOD. Cel mai mare monument din tară dedicat lui Eminescu

 

Recunoscut în toate colțurile lumii, faimosul însemn „Hollywood” (inițial "Hollywoodland") a fost ridicat în anul 1923 și avea ca atribuție promovarea afacerilor imobiliare. Ulterior, în 1949, când literele erau mult prea deteriorate, autoritățile au decis să elimine ultimele patru litere (land) și să le repare pe celelalte. Așa s-a născut marca înregistrată „HOLLYWOOD”, care nu a mai putut  fi folosită fără avizul Camerei de Comerț a Hollywood-ului, care administrează și binecunoscutul Walk of Fame.

 

Fără vreo legătură cu aceste însemne și cu atât mai puțin ca o replică la acestea, în vara anului 1939 (când se împlineau 50 de ani de la moartea poetului național), la comanda generalului Pion, Divizia 20 - formată din 20.000 de soldați, au plantat pe Dealul Comja din Seini, județul Maramureș, 10.000 de brăduți, scriind pe versantul de sud-vest al vârfului Comja, cu litere majuscule uriașe, din specii rășinoase de silvestru și molid, numele lui EMINESCU. Inscripția se putea vedea de către localnici sau trecători atât din gară, cât și din piața Seiniului. Lungimea inscripției este de 116 m iar lățimea de 32 de m. Mărimea unei litere este de 24/12 m iar grosimea și distanța dintre litere este de 4 m. Spre comparație, este de menționat că literele mult mai celebrului însemn hollyoodian au o înălțime de doar 13,7 metri.

 

În timpul războiului, brazii au ars, dar primele litere E,M,I,N (care se aflau pe teritoriul județului Satu Mare) au fost replantate. Restul literelor E,S,C,U (din județul Maramureș) au crescut singure, ca prin miracol. Vântul a purtat mirabila sămânță a mestecenilor și numele poetului a renăscut.

 

Dealului Comja i se spune „Dealul lui Eminescu”. Istoria acestui monument este, așa cum am spus, strâns legată de numele generalului Georgescu Pion, care a fost comandantul Diviziei 20 Infanterie de la Târgu Mureș și a condus lucrările de construire a liniei de fortificații „Carol II” la Poarta Someșului din Seini.

 

Generalul a condus "Planul Maramureș", de apărare a graniței de nord a României împotriva nemților și a hortyștilor. Poarta Someșului era un punct strategic important iar punctul de comandă al diviziei a fost instalat la Seini, pe Dealul Comja, la 650 m altitudine. Scopul planului era acela de a opune rezistență împotriva pătrunderii inamicului prin Poarta Someșului.

 

Pe lângă efortul militar depus, generalul Pion a manifestat vădite preocupări culturale, printre care construirea Bisericii Ortodoxe din Seini și construirea celui mai mare monument din țară, dedicat lui Mihai Eminescu.


În fiecare an, de 15 Ianuarie, asociațiile de montaniarzi organizează pelerinaj la acest monument pentru cei care cinstesc memoria marelui poet venind aici și recitind din opera sa.

 

P.S. Prima fotografie relevă dimensiunile inscripției. Cele două imagini alăturate sunt luate de la aceeași distanță.

 

 

 

Afisari: 2660
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu
Lazăr Lădariu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Ioan Roșca, Laurian Stănchescu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Dogaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter